II.b. Economic, Financiar, Legislativ, Social

Acesta este capi­to­lul II.b. al mode­lu­lui / pro­iec­tu­lui de țară (ce se regă­sește în for­mat mind­map / arbore pe pagina Harta completă), transcris în for­mat text cla­sic, pen­tru a putea fi mai bine vizua­lizat și de pe tele­foane / device-uri cu ecran mai mic, unde for­ma­tul de tip mind­map / arbore nu se pre­tează toc­mai optim.

În acest capitol / sumar:

! aici este pre­zen­tată doar o foarte scurtă și gene­rică lis­tare a subiec­te­lor, aces­tea fiind expuse în amplu deta­liu mai jos în cadrul capi­to­lu­lui des­fă­șu­rat

• Foarte puter­nice și efi­ciente:
  • sis­teme, solu­ții și meto­do­lo­gii în diverse arii pre­cum:
    • teh­no­lo­gic
    • infor­ma­țio­nal
    • sis­teme de opti­mi­zare și trans­pa­ren­ti­zare a acțiu­ni­lor și al flu­xu­lui finan­ciar în stat
    • noi sis­teme și moda­li­tăți de ana­liză și gân­dire sis­te­mică *
      
      • * Ce este „Analiza/Gândirea Sistemică”? 3 subtopice · 10 legături / linkuri

        • pe scurt, Gân­di­rea / Ana­liza sis­te­mică (sau chiar și doar „per­cep­ția sis­te­mică”) este ideea de a înțe­lege pro­ce­sele și reac­ți­ile în lanț ce inte­rac­țio­nează și inter­sec­tează în cadrul unui sis­tem, sau unei arii de fac­tori / ‘viziune de ansam­blu’, înțe­le­gere inte­grală / inte­gra­tivă (/holis­tică) a câtor mai multe deta­lii și pro­cese inter­co­nec­tate
        • sco­pul ideal al unui mod de Gân­dire și Ana­liză Sis­te­mică este: înțe­le­ge­rea (și pune­rea în con­tex­tul ideal de obser­va­ție și apli­ca­ție a) unei cât mai largi sume de inter­sec­ții, inte­rac­țiuni și reac­ții înlăn­țu­ite a diver­se­lor ele­mente și fac­tori, cău­tând o cât mai mare uni­fi­care a aces­tora într-un sis­tem (de obser­va­ție, ana­liză și apli­ca­ție)

        Legături (/linkuri) externe (informații suplimentare, documentație, exemplificări):

        Introduction to Systems Thinking – The Systems Thinker

        Systems Thinking – ecoliteracy.org

        The Systems Thinker website

        The „Thinking” in Systems Thinking- Honing Your Skills

        Tools for Systems Thinkers- The 6 Fundamental Concepts of Systems Thinking

        WebEd – Sys­tem Thin­king for Tea­chers – pagina ori­gi­nală nu mai există online

        Sys­tem Thin­king Defi­ni­tions – pagina ori­gi­nală nu mai există online

        The Instructional Leader’s Primer in Systems Thinking.pdf

        Systems Archetypes I

        Sys­tems Thin­king Tools and Stra­te­gies – pagina ori­gi­nală nu mai există online

    • buge­tare inte­li­gentă, cola­bo­ra­tivă, trans­pa­rentă, pe bază de amplă ana­liză și deter­mi­nare sis­te­mică
    • sis­teme de suport și apli­ca­ții software ce să con­tri­buie la o dezvol­tare comu­ni­tară, dura­bilă, eco­lo­gică, la coo­pe­rare și cola­bo­rare, suport infor­ma­țio­nal și legi­sla­tiv și de navi­gare a biro­cra­ției
    • teh­no­lo­gii moderne (agri­cul­tu­rale, indus­tri­ale și comer­ci­ale) pen­tru o efi­cientă cola­bo­rare și co-cre­are
    • creș­te­rea nive­lu­lui de opor­tu­ni­tate (pen­tru orice Cetă­țean)
    • punere în valoare a resur­se­lor natu­rale
    • antre­pre­no­riat
    • turis­tic
    • eco­lo­gie & sus­te­na­bi­li­tate
    • pro­grame de faci­li­tare a repa­tri­e­rii româ­ni­lor din dias­pora
    • sis­teme para­lele de supli­nire și ide­ală sub­sec­ventă înlo­cu­ire a sis­te­me­lor poli­tice dis­func­țio­nale actu­ale
    • și multe multe altele
  • plat­forme inte­li­gente de:
    • rapor­tare și ana­liză a pro­vo­că­ri­lor curente
    • măsu­rare, sta­tis­tică și fee­d­back
    • impli­care cetă­țe­nească
    • dez­ba­teri
• Și multe altele des­pre:
  • efi­cien­ti­za­rea apa­ra­tu­lui de stat, a sis­te­me­lor și a func­țio­na­ri­lor aces­tuia
  • exploa­ta­rea a diverse resurse (indi­vi­du­ale și natu­rale) neex­ploa­tate
  • moda­li­tăți corecte și ide­ale de taxare
  • alte ini­ția­tive și pro­iecte națio­nale
  • etc.

! Dato­rită vas­tei ‘pro­fun­zimi’ / deta­lii ale anu­mi­tor topice, este foarte reco­man­dat ca acest capi­tol să fie par­curs prima oară doar cu o ‘vedere de sus’ fără a des­chide / intra în deta­li­ile topi­ce­lor prin­ci­pale, iar abia ulte­rior, explo­rate în deta­liu topi­cele de inte­res

Câteva aspecte cu privire la acest capitol, util de a fi primordial conștientizate

(timp de citire: apro­xi­ma­tiv un minut)

• Multe din­tre sis­te­mele și meto­do­lo­gi­ile lis­tate în con­ti­nu­are, pot fi imple­men­tate doar la nivel cetă­țe­nesc („la firul ier­bii” / „gra­s­sro­ots”), sau la nivel de OSC-uri (Orga­ni­za­ție a Soci­e­tă­ții Civile) sau ONG-uri, fără a fi nevoie de impli­ca­rea sta­tu­lui
  • tot­o­dată, aceste noi sis­teme, dove­dindu-și în timp auten­tica func­țio­na­li­tate și bene­fi­ci­tate, vor sti­mula imple­men­ta­rea de noi sis­teme inte­li­gente și la nivel de Stat/Guvern acolo unde va fi nece­sar

Cum se citesc indicii soluțiilor (P, D, C, B)

Deo­a­rece lis­ta­rea solu­ți­i­lor pre­zen­tate mai jos în acest capi­tol într-o anume ordine „corect pri­o­ri­ti­zată” ar fi prac­tic impo­si­bilă și pre­pon­de­rent inu­tilă (deo­a­rece aces­tea aco­peră nume­roase arii dife­rite, nece­si­tăți și viteze de imple­men­tare, și sunt ade­sea inter­co­nec­tate și inter-depen­dente), solu­ți­ile din acest capi­tol au ata­șați și urmă­to­rii indici poten­țial utili:

• P Pri­o­ri­tate pri­o­ri­ta­tea ide­ală a imple­men­tă­rii 1 = mică / deloc urgentă · 5 = maximă
• D Difi­cul­tate difi­cul­ta­tea apa­rentă / poten­ți­ală a imple­men­tă­rii 1 = mică · 5 = foarte mare
• C Cost cos­tul poten­țial al imple­men­tă­rii 1 = mic · 5 = foarte mare
• B Bene­fi­ci­tate bene­fi­ciul poten­țial, rapor­tat la întreg „pei­sa­jul” sis­te­mic națio­nal 1 = mic · 5 = foarte mare

! toate aceste valori vor fi apro­xi­ma­tive și rela­tive, deo­a­rece valori exacte sunt impo­si­bil de a fi deter­mi­nate în con­text

Implementarea treptată a unui nou Model/Sistem de raportare al Statului față de Societate și de Economie / un Nou Model de Management al Economiei Naționale

Pri­o­ri­tate 4/5 · Difi­cul­tate 4/5 · Cost 3/5 · Bene­fi­ci­tate 5/5

cât mai func­țio­nal, trans­pa­rent și ‘sus­te­nant’ al eco­no­miei libere și al antre­pre­no­ri­a­tu­lui, cât mai puțin pre­dis­pus la: erori, corup­ție, gân­dire reac­tivă, gân­dire de scurtă per­spec­tivă, și la inte­rese și influ­ențe externe, ce implică:

• Defi­ni­rea și cre­a­rea unor sis­teme și meto­do­lo­gii ultra-efi­ciente și după caz: trans­pa­rente, de inter-comu­ni­care între toate struc­tu­rile prin­ci­pale com­po­nente ale sta­tu­lui (Guvern, Soci­e­tate Civilă, Lege (Jus­ti­ție, Poli­ție, Ser­vi­cii Spe­ci­ale/Secrete, etc.), Armată, Aca­de­mice, Comerț, Media, Non-guver­na­men­tale)

Proiectul pentru Integritate și Excelență în Instituțiile Publice

Pri­o­ri­tate 5/5 · Difi­cul­tate 3/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

Îmbu­nă­tă­ți­rea Ser­vi­ci­i­lor Publice prin Etică, Per­for­manță și Moder­ni­zare

Acest subiect este dezvol­tat pe larg în arti­co­lul sepa­rat: Reforma Instituțională – Proiectul pentru Integritate și Excelență în Instituțiile Statului

Apasă pentru a deschide aici Proiectul 2 legături / linkuri

• Apasă aici pentru a-l deschide în pagină nouă – >
• Apasă aici pentru a-l descărca în format .pdf – >

Proiectul pentru Integritate și Excelență în Instituțiile Publice

Proiectul pentru Integritate și Excelență în Instituțiile Publice

Viziune: Cre­a­rea unei admi­nis­tra­ții publice moderne, pro­fe­si­o­niste și ne-poli­ti­zate, bazată pe meri­to­cra­ție strictă și eva­lu­are obiec­tivă, inspi­rată de cele mai rigu­roase și efi­ciente modele de admi­nis­tra­ție publică la nivel inter­națio­nal.

Obiec­tiv Gene­ral: Eli­mi­na­rea corup­ției, a nepo­tis­mu­lui și a incom­pe­ten­ței prin intro­du­ce­rea unui sis­tem de mana­ge­ment al per­for­man­ței bazat pe date și prin for­ma­rea unei elite admi­nis­tra­tive dedi­cate Ser­vi­ci­u­lui Public.

---

🚀 Faza 1: Solu­ții Rapide și Vizi­bile („Quick Wins”)

Durata: Pri­mele 6-12 luni

Această fază urmă­rește să obțină rezul­tate rapide, vizi­bile de către cetă­țean, prin ata­ca­rea directă a corup­ției și prin îmbu­nă­tă­ți­rea ime­di­ată a inte­rac­țiu­nii digi­tale cu sta­tul.

Pilo­nul 1: Pre­ve­ni­rea Corup­ției și Garan­ția Inte­gri­tă­ții Deci­zio­nale

Obiec­tiv: Creș­te­rea res­pon­sa­bi­li­tă­ții și garan­ta­rea unei capa­ci­tăți de deci­zie optime în pozi­ți­ile cheie.

Acțiuni:

• Rota­ția Func­țio­na­ri­lor: Rota­ția peri­o­dică (la 3-5 ani) a func­țio­na­ri­lor publici în func­ții cheie pen­tru pre­ve­ni­rea for­mă­rii de rețele cli­en­te­lare.
• Trans­pa­rență Finan­ci­ară Strictă: Dez­vă­lu­i­rea finan­ci­ară obli­ga­to­rie pen­tru anga­ja­ții din pozi­ții de deci­zie, înso­țită de audi­turi inde­pen­dente și publice.
• Canal Aver­ti­zori de Inte­gri­tate (Whis­tle­blowers): Cre­a­rea unui canal digi­tal secu­ri­zat și garan­tat pen­tru ca anga­ja­ții să poată raporta nere­guli, cu pro­tec­ție totală împo­triva repre­sa­li­i­lor.
• Tes­tări pen­tru Capa­ci­ta­tea Deci­zio­nală și Sigu­ranță Ocu­pa­țio­nală: Intro­du­ce­rea de tes­tări alea­to­rii pen­tru cla­ri­ta­tea men­tală și jude­cata etică (inclu­siv con­su­mul de alcool/sub­stanțe) pen­tru func­țio­na­rii din pos­turi de deci­zie. Se va sta­bili un barem legal și medi­cal pen­tru fie­care sub­stanță în sânge, barem peste care capa­ci­ta­tea deci­zio­nală este con­si­de­rată a fi afec­tată ști­in­ți­fic.
• Pre­ve­ni­rea Com­pro­mi­te­rii: Eva­luări spe­ci­fice pen­tru iden­ti­fi­ca­rea și solu­țio­na­rea vul­ne­ra­bi­li­tă­ți­lor per­so­nale care ar putea expune func­țio­na­rul la ris­cul de șan­taj sau com­pro­mi­tere.
• Sis­tem de Fee­d­back Intern Ano­nim (Urnă Digi­tală): Imple­men­ta­rea unei plat­forme digi­tale care să per­mită anga­ja­ți­lor să rapor­teze ano­nim pro­vo­că­rile interne, nea­jun­su­rile sis­te­mice sau pro­ble­mele de moral. Mesa­jele vor fi ana­li­zate de o comi­sie inde­pen­dentă de etică și audit.
• Trans­pa­rența Bani­lor Publici și a Mun­cii din Insti­tu­ții: Publi­ca­rea online, ime­di­ată și într-un for­mat gra­fic sim­plu (ușor de citit de pe tele­fon sau com­pu­ter), a urmă­toa­re­lor infor­ma­ții:
  1. Rezul­ta­te­lor Mun­cii (rapoarte de per­for­manță): Ce a rea­li­zat fie­care insti­tu­ție în fie­care tri­mes­tru (ex. Câte cereri au fost rezol­vate, Câte pro­iecte fina­li­zate).
  2. Modu­lui de Chel­tu­ire a Bani­lor: Pen­tru ce anume s-a chel­tuit fie­care leu din buge­tul public, cu deta­li­erea con­trac­te­lor mari.

Pilo­nul 2: Digi­ta­li­zare Acce­le­rată și Obiec­ti­vi­tate Bazată pe Date

Obiec­tiv: Sim­pli­fi­ca­rea vie­ții cetă­țea­nu­lui prin teh­no­lo­gie și efi­cien­ti­za­rea mun­cii func­țio­na­ri­lor.

Acțiuni:

• Por­ta­lul Digi­tal Unic al Româ­niei (PDURo): Sus­ți­ne­rea și acce­le­ra­rea imple­men­tă­rii Por­ta­lu­lui Digi­tal Unic al Româ­niei (PDURo), asi­gu­rând că toate insti­tu­ți­ile își inte­grează ser­vi­ci­ile în această plat­formă cen­tra­li­zată.
• Fee­d­back Cetă­țe­nesc Digi­tal și Eva­lu­are Obli­ga­to­rie: Imple­men­ta­rea rapidă a unui modul națio­nal stan­dar­di­zat de eva­lu­are ime­di­ată (ex. sis­tem de rating cu 5 stele și comen­ta­rii publice) a ser­vi­ci­i­lor pri­mite. Rezul­ta­tele vor fi folo­site ca Indi­ca­tori de Per­for­manță Cheie (KPIs) în eva­lu­a­rea obiec­tivă a func­țio­na­ri­lor și a insti­tu­ți­i­lor.
• Poli­tica „Fără Ușă Greșită”: Imple­men­ta­rea unei poli­tici care asi­gură că cere­rile, chiar dacă sunt depuse la insti­tu­ția greșită, sunt redi­rec­țio­nate corect și auto­mat.
• Indi­ca­tori de Per­for­manță Cheie (KPIs) Vizi­bili: Defi­ni­rea și publi­ca­rea ime­di­ată a Indi­ca­to­ri­lor de Per­for­manță Cheie (KPIs) mini­mali pen­tru fie­care insti­tu­ție.

---

🛠️ Faza 2: Reforme de Impact și Con­so­li­dare

Durata: Anul 1 – Anul 3

Această fază se con­cen­trează pe apli­ca­rea stan­dar­de­lor de meri­to­cra­ție la nive­lul func­țio­na­ri­lor exis­tenți, prin for­mare pro­fe­sio­nală apro­fun­dată și eva­lu­are rigu­roasă.

Pilo­nul 3: Eva­lu­a­rea Rigu­roasă și Dezvol­ta­rea Com­pe­ten­țe­lor

Obiec­tiv: Asi­gu­ra­rea că per­so­na­lul exis­tent este com­pe­tent, inte­gru și supus dezvol­tă­rii con­ti­nue.

Acțiuni:

• Manu­a­li­zare și Trai­nin­guri Obli­ga­to­rii: Cre­a­rea de manu­ale de pro­ce­duri stan­dar­di­zate și des­fă­șu­ra­rea de trai­nin­guri obli­ga­to­rii pen­tru pos­tu­rile exis­tente, axate pe:
  • Comu­ni­care și Abi­li­tăți Soci­ale: Comu­ni­care efi­cientă cu cetă­țe­nii și cole­gii, mana­ge­men­tul con­flic­te­lor.
  • Mana­ge­ment de Pro­iect și Ana­liză Sis­te­mică: Instru­mente de bază pen­tru pla­ni­fi­care, ana­liză și iden­ti­fi­ca­rea cau­ze­lor pro­funde ale pro­ble­me­lor (gân­dire sis­te­mică).
  • Etică și Legi­sla­ție: Cunoaș­te­rea teo­re­tică și con­ști­en­ti­za­rea prac­tică a limi­te­lor func­ției și a cir­cu­i­tu­lui deci­zio­nal.
• Tes­tări Anu­ale Holis­tice și Deta­li­ate: Intro­du­ce­rea tes­tă­ri­lor anu­ale obli­ga­to­rii (psi­ho­lo­gice, inte­lec­tu­ale, fizice), cu emi­te­rea unui raport deta­liat asu­pra celor con­sta­tate.
• Tes­ta­rea Inte­gri­tă­ții și Eti­cii Deci­zio­nale: Tes­tări bazate pe situ­a­ții-exem­plu care ana­li­zează:
  • Viziu­nea asu­pra ile­ga­li­tă­ți­lor (ati­tu­dine activă vs. pasivă);
  • Asu­ma­rea gre­șe­lii (capa­ci­ta­tea de a revoca un act con­trar legii);
  • Gân­di­rea Proac­tivă (capa­ci­ta­tea de a rezolva pro­ble­mele sis­te­mice adia­cente).
• Tes­ta­rea Apli­cată a Cunoș­tin­țe­lor: Tes­ta­rea prac­tică a cunoaș­te­rii cir­cu­i­tu­lui deci­zio­nal și al docu­men­te­lor și a limi­te­lor clare ale func­ției/jobu­lui pen­tru a pre­veni supra­pu­ne­rile de răs­pun­dere.
• Sis­tem Trans­pa­rent de Recom­pense și Sanc­țiuni: Imple­men­ta­rea unui sis­tem bazat strict pe per­for­manță, unde pro­mo­vă­rile și bonu­su­rile sunt acor­date pe baza rezul­ta­te­lor măsu­ra­bile (KPIs).

Pilo­nul 4: Mana­ge­men­tul Per­for­man­ței pe Bază de Rezul­tate

Obiec­tiv: Tre­ce­rea de la eva­lu­a­rea subiec­tivă (pe bază de impre­sii) la o eva­lu­are obiec­tivă (pe bază de date).

Acțiuni:

• Eva­lu­are Bazată pe Date Avan­sate: Uti­li­za­rea ana­li­zei de date avan­sate (Big Data/AI) pen­tru a moni­to­riza și eva­lua per­for­manța func­țio­na­ri­lor. Pro­mo­vă­rile se vor baza pe Indi­ca­tori eco­no­mici și soci­ali măsu­ra­bili (ex. efi­ciența uti­li­ză­rii resur­se­lor).
• Ajus­ta­rea Pos­tu­ri­lor: Deter­mi­na­rea aspec­te­lor de per­so­na­li­tate și a încli­na­ți­i­lor native ale anga­ja­ți­lor, cu ajus­tări ale pos­tu­ri­lor pen­tru maxi­mi­za­rea per­for­man­ței.
• Audit Insti­tu­țio­nal Com­plet: Rea­li­za­rea unui audit deta­liat al struc­tu­rii orga­ni­zațio­nale, per­so­na­lu­lui și resur­se­lor, efec­tuat de audi­tori externi inde­pen­denți.

---

🏛️ Faza 3: Schim­bare Sis­te­mică și Dura­bilă

Durata: Înce­pând cu Anul 2-3 și pe ter­men lung

Această fază asi­gură sus­te­na­bi­li­ta­tea refor­mei prin insti­tu­țio­na­li­za­rea meri­to­cra­ției de elită și cre­a­rea unui corp de func­țio­nari sta­bil, inde­pen­dent de ciclu­rile poli­tice.

Pilo­nul 5: Aca­de­mia Națio­nală de Admi­nis­tra­ție Publică (ANAP) – Elita Ser­vi­ci­u­lui Public

Obiec­tiv: Înfi­in­ța­rea unei școli de exce­lență care să selec­teze și să for­meze vii­to­rii lideri ai admi­nis­tra­ției pe baza unui merit strict (Model simi­lar ENA France).

Acțiuni:

• Res­truc­tu­rare Insti­tu­țio­nală: Res­truc­tu­ra­rea Insti­tu­tu­lui Națio­nal de Admi­nis­tra­ție (INA) într-o Aca­de­mie Națio­nală de Admi­nis­tra­ție Publică (ANAP), cu sta­tut inde­pen­dent față de influ­ența poli­tică.
• Cur­ri­cula de Elită: Dezvol­ta­rea unei cur­ri­cula orien­tate spre com­pe­tențe prac­tice și stra­te­gice care să includă drept, eco­no­mie, mana­ge­ment de pro­iect avan­sat, ana­liză și gân­dire sis­te­mică și uti­li­za­rea teh­no­lo­gi­i­lor digi­tale.
• Con­curs de Elită: Intro­du­ce­rea unui con­curs națio­nal, rigu­ros și com­pe­ti­tiv, pen­tru selec­ția func­țio­na­ri­lor de rang înalt.
• Sta­gii Obli­ga­to­rii în Teren: Intro­du­ce­rea unui sis­tem de sta­gii obli­ga­to­rii (de 1-2 ani) în admi­nis­tra­ția locală pen­tru absol­ven­ții ANAP.
• Tes­tul „Cri­ze­lor”: Tri­mi­te­rea vii­to­ri­lor lideri să ges­tio­neze sec­toare sau zone aflate în difi­cul­tate, suc­ce­sul în aceste misiuni fiind deci­siv pen­tru pro­mo­vare.
• Cor­pul de Elită: Cre­a­rea unei rețele de absol­venți care să for­meze un corp de func­țio­nari publici pro­fe­si­o­niști, pro­te­jați de influ­en­țele poli­tice și cu tra­see de carieră pre­dic­ti­bile.
• Garan­ta­rea Auto­no­miei prin Etape Juri­dice: Înfi­in­ța­rea și ope­ra­țio­na­li­za­rea Aca­de­miei se va rea­liza ini­țial printr-o Hotă­râre de Guvern (HG), pen­tru a demara rapid pro­ce­sele de selec­ție și for­mare. Ulte­rior, pen­tru garan­ta­rea finală a inde­pen­den­ței și sta­bi­li­tă­ții față de ciclu­rile poli­tice, sta­tu­tul ANAP și al Cor­pu­lui de Elită va fi ideal con­so­li­dat printr-o Lege adop­tată de Par­la­ment.

Pilo­nul 6: Cola­bo­rare și Ino­va­ție Inter-Insti­tu­țio­nală

Obiec­tiv: Îmbu­nă­tă­ți­rea coor­do­nă­rii națio­nale și sti­mu­la­rea solu­ți­i­lor cre­a­tive.

Acțiuni:

• Par­ta­ja­rea Plat­for­me­lor și Inte­ro­pe­ra­bi­li­tate Teh­no­lo­gică: Dezvol­ta­rea și imple­men­ta­rea unei stra­te­gii națio­nale de Plat­forme Comune Guver­na­men­tale. Aceasta înseamnă:
  1. Infras­truc­tură Comună: Migra­rea apli­ca­ți­i­lor insti­tu­țio­nale pe o infras­truc­tură Cloud Guver­na­men­tal par­ta­jată, admi­nis­trată cen­tra­li­zat, pen­tru a reduce sem­ni­fi­ca­tiv cos­tu­rile totale (prin cum­pă­ra­rea și uti­li­za­rea în comun a resur­se­lor) și a asi­gura secu­ri­tate spo­rită.
  2. Reu­ti­li­za­rea Solu­ți­i­lor: Adop­ta­rea de solu­ții software stan­dar­di­zate (Sha­red Ser­vi­ces) pen­tru func­țio­na­li­tăți comune (ex. sis­teme de mana­ge­ment al docu­men­te­lor), evi­tând cos­tu­rile redun­dante.
  3. Garan­ta­rea Inte­ro­pe­ra­bi­li­tă­ții: Asi­gu­ra­rea că toate sis­te­mele comu­nică auto­mat între ele.
• Echipe Comune Inter-Insti­tu­țio­nale: For­ma­rea echi­pe­lor la nivel de minis­tere și agen­ții care să lucreze împre­ună pen­tru pro­iecte majore care nece­sită coor­do­nare.

---

Con­clu­zie și Mana­ge­men­tul Schim­bă­rii (Stra­te­gia de Imple­men­tare Juri­dică)

1. Etapa de Ope­ra­bi­li­tate Rapidă (Func­țio­nare Ime­di­ată): Măsu­rile din Faza 1 și Faza 2 (Digi­ta­li­zare, Tes­tări, KPI-uri, Rota­ție) vor fi imple­men­tate ini­țial prin Hotă­râri de Guvern (HG) și Ordine de Minis­tru (OM). Aceste acte nor­ma­tive per­mit o imple­men­tare rapidă, asi­gu­rând că pro­iec­tul poate func­ționa decent și efi­cient ime­diat, chiar în con­tex­tul unui pro­ces legi­sla­tiv lent.
2. Etapa de Con­so­li­dare (Ide­a­lul Juri­dic): Pen­tru a garanta per­ma­nența, pro­tec­ția și sta­bi­li­ta­tea refor­me­lor, sco­pul final este ca măsu­rile fun­damen­tale (pre­cum auto­no­mia ANAP, rota­ția func­țio­na­ri­lor și obli­ga­ti­vi­ta­tea tes­tă­ri­lor de inte­gri­tate) să fie con­so­li­date ideal printr-o Lege (act nor­ma­tiv pri­mar), care să le pro­te­jeze de schim­bă­rile poli­tice și să le con­fere sta­bi­li­tate con­sti­tu­țio­nală pe ter­men lung.

---

Suc­ce­sul Pe Ter­men Lung al Pro­iec­tu­lui

Suc­ce­sul pe ter­men lung al între­gu­lui pro­iect depinde esen­țial de men­ți­ne­rea unei voințe poli­tice con­stante. Este nevoie de un anga­ja­ment ferm, trans­par­ti­nic și pe ter­men lung (din­colo de ciclu­rile elec­to­rale) pen­tru a sus­ține refor­mele pro­funde de meri­to­cra­ție, deo­a­rece aces­tea atacă struc­tu­rile de putere exis­tente bazate pe cli­en­te­lism și incom­pe­tență.

---

Tinzând treptat către un sistem statal cât mai digital, deplin transparent și perpetuu ajustabil (în funcție de numeroși parametrii sistemici), bazat preponderent pe inteligență artificială, care doar să sugereze (și nu să impună!) constant diverse ajustări în plan economic și legislativ și să asiste și să preia treptat din activitățile repetitive ale funcționarilor publici

Pri­o­ri­tate 2/5 · Difi­cul­tate 4/5 · Cost 3/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• scă­zând tot­o­dată ast­fel trep­tat impor­tanța și pute­rea deci­zio­nală a celor aleși ca poli­ti­cieni și par­la­men­tari, și trans­fe­ra­rea trep­tată a aces­tei puteri de deci­zie către sis­te­mele (manu­ale și auto­ma­ti­zate) de ana­liză sis­te­mică și de dez­ba­tere publică

Crearea unei platforme online, ce să servească la: dezbaterea și soluționarea provocărilor curente, sugestii de noi sisteme, noi legi, sau ajustări necesare (ale legilor, ale sistemelor și ale Constituției)

în lucru · Pri­o­ri­tate 4/5 · Difi­cul­tate 3/5 · Cost 3/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• Plat­formă ce să pre­zinte toate pro­vo­că­rile locale, regio­nale și națio­nale
• unde ori­cine să poată posta și deta­lia orice situ­a­ție pro­vo­ca­toare sau nega­tivă (cate­go­ri­sită pe tipuri de pro­vo­cări și regiuni)
• unde ori­cine să poată sugera solu­ții con­struc­tive și efi­ciente la pro­vo­că­rile pre­zen­tate
• unde orga­nele de stat sau ONG-urile să poată răs­punde și deta­lia pro­gre­sul reme­di­e­rii ori­că­rei pro­vo­cări

Prioritizarea și crearea unei Strategii Naționale de atragere a Investitorilor Externi

Pri­o­ri­tate 5/5 · Difi­cul­tate 2/5 · Cost 1/5 · Bene­fi­ci­tate 5/5

• nume­roase meto­do­lo­gii și expe­riență se poate pre­lua din isto­ria altor țări ce au dezvol­tat ast­fel de stra­te­gii cu un enorm suc­ces, țări pre­cum: Irlanda, Sin­ga­pore, Ban­gla­desh, etc.
• multe aspecte intrin­seci unei ast­fel de stra­te­gii națio­nale, se pot ușor deter­mina în urma unei ana­lize sis­te­mice eco­no­mice foarte apro­fun­date, la care să par­ti­cipe mai mulți eco­no­miști renu­miți invi­tați la această ana­liză
  • ana­liza sis­te­mică se poate face foarte trans­pa­rent pe plat­forma www.kumu.io , iar fie­care topic se poate dez­bate trans­pa­rent și public pe plat­forma www.kialo.com
• Foarte mari avan­taje actu­ale fiind:
  1. fap­tul că, dato­rită retra­ge­rii Rega­tu­lui Unit din U.E. mulți inves­ti­tori stră­ini (în spe­cial Indieni) con­si­deră alte loca­ții Euro­pene unde să-și des­fă­șoare pro­duc­ția și acti­vi­tă­țile
  2. în această peri­oadă, SUA și Europa duc un răz­boi eco­no­mic acerb de dimi­nu­are a pute­rii eco­no­mice a Chi­nei, ceea ce va face ca nume­roase pro­duse elec­tro­nice să fie pro­duse în Europa
• un alt enorm avan­taj l-ar putea repre­zenta și fap­tul că mulți Români sunt vor­bi­tori de limbă Engleză

Strategie națională de îmbunătățire a absorbției de fonduri Europene

în lucru · Pri­o­ri­tate 5/5 · Difi­cul­tate 3/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 5/5

(momen­tan doar aprox. 30% din fon­du­rile ofe­rite sunt atrase)

• Roma­nia a absor­bit până acum doar aprox. 34% din fon­du­rile Euro­pene ofe­rite
• Fun­damen­tal, este impe­rios nece­sar de a exista un sis­tem de apre­ci­ere și boni­fi­care a celor ce se implică și au rezul­tate în această direc­ție, momen­tan ne-exis­tând un ast­fel de sis­tem
• Cre­a­rea și pro­mo­va­rea unei apli­ca­ții gra­tu­ite, ce să conec­teze pe cei ce vor să ofere gra­tuit sau con­tra cost con­si­li­ere pri­vind obți­ne­rea de fon­duri, cu cei inte­re­sați de a le obține
  aceasta fiind una din direc­ți­ile la care per­so­nal lucrez, și unde sunt cana­li­zate o parte din fon­du­rile/dona­ți­ile pri­mite

Definirea clară, precisă, condensată și foarte comprehensibilă a unui Proiect de Țară [deplin Ecologică / „carbon negativă”] – care să devină proiect public și Internațional de Crowdsourcing (strângere de donații și suport Internațional)

Pri­o­ri­tate 4/5 · Difi­cul­tate 3/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• cre­a­rea unui minis­ter spe­ci­fic pen­tru acest pro­iect, sau în cadrul unui mai mare minis­ter ‘al Sus­te­na­bi­li­tă­ții’

Susținerea și promovarea turismului ecologic, rural, balneoclimateric și după caz, reactivarea și punerea în valoare a tuturor obiectivelor turistice care sunt componente ale traseelor turistice

Pri­o­ri­tate 4/5 · Difi­cul­tate 1/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• defi­ni­rea și pro­mo­va­rea unor anu­mite tra­see turis­tice spe­ci­ale
  • bazate pe tipuri de inte­res (spa-reju­ve­nare, agro­tu­rism, monu­mente, tre­k­king, orașe, bio­di­ver­si­tate, etc.) și buget per­so­nal (mare, mediu, mic) al turiș­ti­lor
• cre­a­rea în cadrul minis­te­ru­lui turis­mu­lui a unor depar­ta­mente spe­ci­ale, ce să folo­sească teh­nici de tip „Mar­ke­ting de Ghe­rilă” / „Guer­ri­lla Mar­ke­ting” (teh­nici de pro­mo­vare foarte efi­ciente și ieftine) pen­tru a pro­mova pe diverse canale (social-)media a obiec­ti­ve­lor turis­tice din Româ­nia
  • de exem­plu, pe You­tube există nume­roase video-uri exce­lente făcute de stră­ini des­pre Româ­nia și fru­mu­se­țile și ospi­ta­li­ta­tea aces­teia, video-uri ce ar putea fi ‘boost’-ate în algo­ritm pen­tru sume exor­bi­tant de mici față de pute­rea aces­tora de a aduce turiști în Româ­nia
  • Marketing de gherilă („Guerrilla Marketing”) – Wikipedia

Crearea și promovarea unui Portal Informațional pe web și al unei aplicații mobile gratuite ce să prezinte (cât mai ergonomic și interactiv):

în lucru · Pri­o­ri­tate 3/5 · Difi­cul­tate 3/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• Metode, meto­do­lo­gii, teh­nici, teh­no­lo­gii, și pro­to­coale agri­cole și pomi­cole moderne
• Sis­teme și pro­to­coale de cul­tură acva­po­nice (/aqu­a­po­nics), aero­po­nice, sere spe­ci­ale și geo­ter­male, etc.
• Toate cele nece­sare con­ver­siei și pro­duc­ției Eco­lo­gice
• Moda­li­tăți de orga­ni­zare (pro­to­coale și plat­forme software întru coo­pe­ra­ti­vism și bunuri colec­tive)
• Moda­li­tăți, metode, unelte software și pro­to­coale ide­ale de cola­bo­rare, comu­ni­care pro­fe­sio­nală și inter-umană și de împăr­țire echi­ta­bilă a impli­că­rii, mun­cii și pro­fi­tu­lui
• Moda­li­tăți și opor­tu­ni­tăți de cola­bo­rare și aso­ci­ere
• Moda­li­tăți și des­ti­na­ții optime de colec­tare și dis­tri­bu­ire a pro­du­se­lor
• Aspecte legale, moda­li­tăți de navi­gare a biro­cra­ției, și moda­li­tăți și opor­tu­ni­tăți de obți­nere de finan­țare
• Open-source Engi­ne­e­ring – pla­nuri gra­tu­ite și ne-paten­ta­bile pen­tru manu­fac­tu­ra­rea de unelte și sis­teme com­plete pen­tru ferme și pro­duc­ție de orice fel (trac­toare, mașini de însămân­țat, sis­teme acva­po­nice, etc.) – toate gân­dite cât mai sim­plu, efi­cient, modu­lar și upgra­da­bil
• Mate­ri­ale, unelte, mașini și teh­no­lo­gii moderne (ideal ‘open-source engi­ne­e­ring’)

• Moduri optime/moderne de folo­sire a ener­giei
• Teh­no­logi și moda­li­tăți de pro­ce­sare pen­tru mate­ri­ile brute și obți­ne­rea de pro­duse finite
• Cali­tăți ale diver­se­lor semințe
• Sim­bi­o­zele ide­ale între plante în cadrul poli­cul­tu­ri­lor
• Tipuri ide­ale de îngră­șă­minte și fer­ti­li­zanți
• Exem­ple de afa­ceri cu înalt poten­țial comer­cial și bene­fi­ci­tate eco­lo­gică / sus­te­na­bile
• Moda­li­tăți și teh­no­lo­gii moderne de con­ser­vare pre­lun­gită a pro­du­se­lor
• Expo­zi­ții inter­națio­nale (fizice și online) unde se pot pre­zenta pro­du­sele
• Resurse infor­ma­țio­nale pen­tru indus­tria ospi­ta­li­tă­ții, agro­tu­rism, coo­pe­ra­tive – și moda­li­tăți de auto-pro­mo­vare
• Imple­men­ta­rea și folo­si­rea mone­zi­lor locale
• în toate comu­nele și satele dis­tri­bu­ite pli­ante ce să pro­mo­veze această apli­ca­ție și să deta­li­eze ce con­ține și cum poate fi aceasta folo­sită

Crearea unui Portal Informațional Național dedicat primordial ONG-urilor, OSC-urilor, dar și instituțiilor de stat, ce să prezinte:

Pri­o­ri­tate 3/5 · Difi­cul­tate 4/5 · Cost 3/5 · Bene­fi­ci­tate 4/5

• anu­mite pro­vo­cări soci­e­tale și eco­no­mice bine pri­o­ri­ti­zate, care nece­sită a fi solu­țio­nate sau asis­tate / aju­tate, de către anu­mite ONG-uri și OSC-uri
• modele de ‘Bune Prac­tici’ / Prac­tici și Meto­do­lo­gii ide­ale / func­țio­nale / efi­ciente, în toate aspec­tele posi­bile ale func­țio­na­li­tă­ții insti­tu­ți­i­lor de stat și/sau ONG-uri­lor/OSC-uri­lor
• pro­ce­duri legi­sla­tive, sis­teme și moda­li­tăți (de cola­bo­rare, comu­ni­care, ope­rare, etc.) ce au fost folo­site cu suc­ces pen­tru a atinge anu­mite obiec­tive
• pro­ce­duri ide­ale de anga­jare și de pro­fi­lare psi­ho­lo­gică a can­di­da­ți­lor / anga­ja­ți­lor
• pro­ce­duri de foarte efi­cientă comu­ni­care și cola­bo­rare, și even­tu­a­lele unelte software ce să con­tri­buie/ajute la asta
• pro­ce­duri și moda­li­tăți de moti­vare, trai­ning-uri și tes­tare peri­o­dică
• teh­nici și moda­li­tăți de res­pon­sa­bi­li­zare, de moti­vare și de ‘mana­ge­ment al con­flic­tu­lui’
• povești de suc­ces (/situ­a­ții cu final reu­șit / tri­um­fă­tor)
• edu­ca­ție întru folo­si­rea optimă a unel­te­lor digi­tale și a Inter­ne­tu­lui (cău­tare, docu­men­tare, cer­ce­tare, auto-orga­ni­zare, boo­k­mar­king/cura­ție de infor­ma­ție, sto­care și dis­ti­lare de infor­ma­ții, stu­diu și auto-edu­care, cre­a­rea de tuto­ri­ale, etc.)

Refacerea Constituției

Pri­o­ri­tate 4/5 · Difi­cul­tate 2/5 · Cost 2/5 · Bene­fi­ci­tate 5/5

(ca prin­ci­pală și esen­țial-nece­sară moda­li­tate de func­țio­na­li­zare și opti­mi­zare a între­gu­lui sis­tem poli­tic și eco­no­mic)

• O Con­sti­tu­ție este pre­cum un sis­tem de ope­rare al unui com­pu­ter – dacă ai un sis­tem de ope­rare din anii 80-90 e clar că nu poți folosi acel com­pu­ter azi la capa­ci­ta­tea sa maximă, indi­fe­rent de cât de puter­nic ar fi acesta – plus că actu­ala Con­sti­tu­ție nu se rapor­tează la noile legă­turi și insti­tu­ții din care Româ­nia face parte (ex. NATO, Comu­ni­ta­tea Euro­peană), iar tot­o­dată, într-o lume atât de com­plexă, orice mică por­tiță lăsată des­chisă de către Con­sti­tu­ție sau de către Legi, per­mite rău­fă­că­to­ri­lor să abu­zeze aceste por­tițe (exact pre­cum la sis­te­mele de ope­rare care nece­sită update-uri cât mai dese pen­tru a evita viruși și malware)
• Pen­tru modi­fi­ca­rea și opti­mi­za­rea aces­teia, se pot invita spe­cia­liști și mari juriști de drept inter­națio­nal, isto­rici, eco­no­miști și doc­tori în ști­ințe poli­tice, ce să cola­bo­reze la dezvol­ta­rea aces­teia pe anu­mite plat­forme moderne de cola­bo­rare
• Dezvol­ta­rea aces­teia pe o plat­formă cola­bo­ra­tivă de dezvol­tare (tip „Github”, cu aju­to­rul căreia se dezvoltă cele mai multe pro­iecte software cola­bo­ra­tive (gen Linux, Fire­fox, Chro­mium, etc.)) – iar fie­care aspect să poată fi dez­bă­tut pe o plat­formă de dez­ba­teri (Kialo.com / Deba­te­graph.com) și o plat­formă de ana­liză sis­te­mică (Kumu.io / Insi­ght­ma­ker.com / etc.), pen­tru dez­ba­te­rea și ana­liza (sis­te­mică a) fie­că­rui aspect com­po­nent
• Tre­ce­rea fie­că­rui punct printr-o ana­liză sis­te­mică foarte deta­li­ată (con­si­de­rându-se abso­lut toate impli­ca­ți­ile și reper­cu­siu­nile poten­ți­ale, rapor­tate deplin la rea­lele pro­vo­cări ale tim­pu­ri­lor actu­ale)

• foarte mare inspi­ra­ție se poate pre­lua tot­o­dată de la mode­lele con­sti­tu­ției Elve­țiene și cel al sta­tu­lui San Marino, con­si­de­rate a fi cele mai inte­li­gente și func­țio­nale sis­teme de tip ‘demo­cra­tic’ din lume

Formarea unui ‘Consiliu Național al Exploatării Corecte și Optime a Resurselor Minerale’ și înscrierea României în EITI (Inițiativa pentru Transparență în Industriile Extractive, care este un standard global care combate corupția și asigură transparența în gestionarea resurselor naturale (petrol, gaze, minereuri). Pe scurt, EITI obligă companiile să publice ce plătesc și guvernele să publice ce încasează, asigurându-se că banii din resurse ajung în bugetul public și în folosul cetățenilor, nu în buzunare private)

• Un răspuns foarte elocvent al ChatGPT despre potențialul de exploatare al resurselor României

  Resurse Minerale în România: Situația Actuală și Perspectivele Viitoare

  Româ­nia are mai multe resurse mine­rale valo­roase, dar rolul său în lan­țul glo­bal de apro­vi­zio­nare este rela­tiv mic com­pa­ra­tiv cu pro­du­că­to­rii majori pre­cum China, Aus­tra­lia sau Chile. Totuși, există câteva resurse cheie care ar putea deveni mai rele­vante în vii­tor.

  Principalele Resurse Minerale din România

  1. Elemente Rare (REEs) – Potențial Semnificativ

  • Unde? Suceava (Băița Bihor), Mun­ții Apu­seni
  • Situ­a­ție: Româ­nia a avut în tre­cut exploa­tări la scară mică de pămân­turi rare, dar în pre­zent nu există exploa­tări de mari dimen­siuni.
  • Poten­țial: Stu­dii mai vechi suge­rează că Româ­nia deține rezerve de Neo­dim, Ytriu și alte ele­mente rare.
  • Dacă teh­no­lo­gi­ile de extrac­ție se îmbu­nă­tă­țesc și UE va insista pe pro­duc­ție locală pen­tru a reduce depen­dența de China, Româ­nia ar putea deveni o sursă alter­na­tivă impor­tantă.

  2. Litiu – Depozite Mici, Dar cu Potențial

  • Unde? Mara­mu­reș și unele zone din Car­pați
  • Situ­a­ție: Nu există exploa­tări la scară largă în pre­zent, dar există explo­rări în des­fă­șu­rare, deo­a­rece UE încearcă să-și secu­ri­zeze sur­sele de litiu.
  • Poten­țial: Dacă cere­rea con­ti­nuă să cre­ască și se dezvoltă metode mai efi­ciente de extrac­ție, Româ­nia ar putea deveni un jucă­tor regio­nal.
  • UE ar putea investi în exploa­ta­rea aces­tui metal, mai ales pen­tru pro­duc­ția de bate­rii.

  3. Cupru – Resursă Istorică, Încă Importantă

  • Unde? Roșia Poieni (cel mai mare zăcământ de cupru din Româ­nia, Mun­ții Apu­seni)
  • Situ­a­ție: Româ­nia deține unul din­tre cele mai mari zăcă­minte de cupru din Europa la Roșia Poieni.
  • Exploa­ta­rea con­ti­nuă, dar nu la capa­ci­tate maximă, din cauza lip­sei de inves­ti­ții și a pro­ble­me­lor de mediu.
  • Poten­țial: Dacă se inves­tește în teh­no­lo­gii moderne de extrac­ție, Româ­nia ar putea deveni un fur­ni­zor impor­tant pen­tru UE, mai ales având în vedere creș­te­rea cere­rii glo­bale pen­tru elec­tri­fi­care (vehi­cule elec­trice, ener­gie rege­ne­ra­bilă).

  4. Aur & Argint – Resurse Istorice Mari, Încă Valoroase

  • Unde? Roșia Montană, Mun­ții Apu­seni
  • Situ­a­ție: Roșia Montană con­ține unul din­tre cele mai mari zăcă­minte de aur din Europa (~314 tone de aur, ~1.500 tone de argint).
  • Exploa­ta­rea a fost blo­cată din cauza pro­tes­te­lor de mediu și a con­tro­ver­se­lor poli­tice pri­vind uti­li­za­rea cia­nu­rii.
  • Poten­țial: Dacă se dezvoltă o metodă de extrac­ție mai eco­lo­gică (bio­mi­nare sau extrac­ție fără cia­nură), ar putea exista o a doua ten­ta­tivă de exploa­tare.
  • Cere­rea de aur rămâne ridi­cată, mai ales ca pro­tec­ție împo­triva infla­ției și insta­bi­li­tă­ții eco­no­mice.

  5. Uraniu – Exploatat Istoric, Dar în Declim

  • Unde? Mina Cru­cea-Botușana (jude­țul Suceava)
  • Situ­a­ție: Româ­nia deține rezerve de ura­niu, dar ultima mină activă a fost închisă în 2021.
  • Cu toate aces­tea, Româ­nia încă rafi­nează ura­niu pen­tru cen­tra­lele sale nucleare de la Cer­na­vodă.
  • Poten­țial: Dacă ener­gia nucleară con­ti­nuă să cre­ască, iar Româ­nia își extinde capa­ci­ta­tea nucleară (inclu­siv reac­toa­rele modu­lare mici – SMR), ar putea exista o relan­sare a mine­ri­tu­lui de ura­niu.
  • UE și țările NATO ar putea pre­fera o sursă locală de ura­niu în locul impor­tu­ri­lor din Rusia/Kaza­hs­tan.

  6. Nichel & Cobalt – Depozite Mici, Dar Interesante

  • Unde? Unele zone din Car­pați
  • Situ­a­ție: Româ­nia deține mici rezerve de nichel și cobalt, dar nu sunt sem­ni­fi­ca­tive la nivel glo­bal.
  • Poten­țial: Dacă Româ­nia dezvoltă capa­ci­tăți de reci­clare și rafi­nare a aces­tor metale în loc de mine­rit direct, ar putea deveni un cen­tru euro­pean impor­tant pen­tru pro­ce­sare.

  Perspectivele Viitoare ale Resurselor Minerale din România

  Zone cu Potențial de Creștere:

  1. Ele­mente Rare → Dacă UE dorește inde­pen­dență față de China, Româ­nia ar putea deveni un fur­ni­zor.
  2. Cupru & Litiu → Creș­te­rea cere­rii glo­bale ar putea duce la inves­ti­ții în teh­no­lo­gii moderne de extrac­ție.
  3. Aur → Dacă se dezvoltă metode de extrac­ție mai eco­lo­gice, exploa­ta­rea ar putea fi relu­ată la Roșia Montană.
  4. Ura­niu → Româ­nia ar putea redes­chide minele dacă expansiu­nea nucleară con­ti­nuă.

  Principalele Obstacole:

  • Regle­men­tă­rile de mediu și opo­zi­ția publică (mai ales pen­tru aur și pămân­turi rare).
  • Lipsa inves­ti­ți­i­lor majore în teh­no­lo­gii moderne de mine­rit.
  • Biro­cra­ția și insta­bi­li­ta­tea poli­tică, care înce­ti­nesc pro­iec­tele mini­ere.

  Concluzie: Poate România Deveni un Jucător Important pe Piața Minieră?

  • În pre­zent, resur­sele sunt subu­ti­li­zate, dar cu inves­ti­ții corecte, Româ­nia ar putea deveni un fur­ni­zor stra­te­gic pen­tru UE.
  • Pla­nu­rile UE pen­tru un lanț de apro­vi­zio­nare inde­pen­dent ar putea aduce finan­țare pen­tru exploa­tări locale.
  • Biro­cra­ția și pro­ble­mele eco­lo­gice sunt cele mai mari obs­ta­cole în calea dezvol­tă­rii indus­triei mini­ere.
• ana­li­za­rea sis­te­mică și trans­pa­rentă a moda­li­tă­ți­lor ide­ale de exploa­tare a aces­tor resurse în inte­res națio­nal
• doar ‘sim­pla’ exploa­tare optimă a resur­se­lor Româ­niei poate ridica această țară la un înalt nivel de pros­pe­ri­tate, con­si­de­rând nume­roa­sele bogă­ții, mate­ri­ale și sub­stanțe pre­ți­oase ce ne-au fost dăru­ite de D-zeu/Uni­vers

Un sistem de taxare cât mai corect, echilibrat, bine gândit și bine implementat

• taxare ce să oglin­dească faci­li­tă­țile (natu­rale, urba­nis­tice, etc.) folo­site și/sau afec­tate de fie­care indi­vid
• pra­guri cres­că­toare de taxare în func­ție de venit

Refocalizarea agențiilor de stat (precum de exemplu: agențiile de colectare de taxe), dinspre: pedepsire / amendare – înspre: asistență, suport, extindere termene de grație, etc.

Susținerea dezvoltării de startupuri și microîntreprinderi prin facilități bugetare inteligente și educație specifică

în lucru

Programe de repatriere înțelept gândite și bine construite

• vezi: programul Repatriot – Repatriere prin Antreprenoriat! ⇗
• faci­li­tăți spe­ci­ale și infor­mare/cosi­li­ere pen­tru cei ce vin cu fon­duri și vor a le investi în diverse afa­ceri sau coo­pe­ra­tive

Dezvoltarea unui puternic și reprezentativ ‘Brand (/marcă) de Țară’

• intens și stra­te­gic pro­mo­vat inter­națio­nal

• Un articol/detaliere foarte reprezentativă de Avram Fițiu

  Știi care este PARA­DO­XUL ȚĂRA­NU­LUI MONTAN ? Se PLÂNGE de SĂRĂ­CIE, dar el STĂ pe BOGĂ­ȚIE! Sun­tem CAM­PI­ONI ABSO­LUȚI ai U.E. la AGRO­BI­O­DI­VER­SI­TATE montană! Bie­tul țăran fran­cez, bauer ger­man, face 400 de sor­ti­mente de brânză de pe pajiști sărace (cu o medie de 10 spe­cii)! În Mun­ții Car­pați, Dum­ne­zeu a creat RAIUL PE PĂMÂNT(între 50 și 250 de spe­cii de plante/m2) care ar tre­bui să îi per­mită să tră­i­ască ca ÎN SÂNUL LUI AVRAAM! Dar BIE­ȚII DE EI, tră­iesc ca ÎN INFER­NUL LUI DANTE! Or fi păcă­toși?

  Ne plân­gem de sără­cie dar stăm pe bogă­ție: Țăra­nii de la munte, pierd anual cel puțin 3-5 mil­li­arde de euro anual, pen­tru că nu știu să vândă ali­ca­mente (ali­mente tera­pe­u­tice)!

  Româ­nia este cam­pi­o­nul euro­pean abso­lut la bio­di­ver­si­ta­tea de pe pajiș­tile montane, adică la numă­rul de spe­cii din flora săl­ba­tică de pe pășu­nile și făne­țele montane. Dacă media numă­ru­lui de spe­cii medi­ci­nale din flora săl­ba­tică de pe o pajiște fran­ceză sau ger­mană este în jur de 10 spe­cii, în Româ­nia pajiș­tea montană ajunge să inven­ta­ri­eze în medie cca. 100 de spe­cii cu valoare medi­ci­nală, iar anu­mite pajiști ajung chiar la 250 de spe­cii.

  Acest dar dat de Dum­ne­zeu, nu este valo­ri­fi­cat de către Româ­nia din pros­tie, igno­ranță sau necu­noaș­tere a ten­din­țe­lor de piață ale con­su­ma­to­ri­lor euro­peni. Într-o eco­no­mie agroa­li­men­tară euro­peană domi­nată de ali­men­ta­ția fast-food, care gene­rează o mul­ti­tu­dine de boli pre­cum dia­bet, boli car­di­o­vas­cu­lare, can­cer, etc.. în ulti­mii 25 de ani se dezvoltă o piață spe­ci­fică pen­tru ali­mente tera­pe­u­tice, bote­zate agro­no­mic sub expre­sia de ali­mente func­țio­nale sau în lim­baj popu­lar ca ali­ca­mente (o com­bi­na­ție între ter­me­nul de ali­ment și medi­ca­ment).

  Asta însemnă că s-a con­tu­rat pe piață un seg­ment de con­su­ma­tori bol­navi, la care medi­cul le indică un con­sum spe­ci­fic de ali­mente pen­tru boala pe care o au. Acest seg­ment de con­su­ma­tori este din ce în ce mai ridi­cat, pe măsura expansiu­nii mân­că­rii agro­in­dus­tri­ale chi­mi­zate în far­fu­ria con­su­ma­to­ri­lor euro­peni.

  Cum ori și ce extremă, atrage o altă extremă, această ali­men­ta­ție fast-food a creat prima reac­ție numită slow-food. În acest moment, se con­tu­rează o altă extremă la con­su­mul de ali­mente fast-food și anume feno­me­nul ali­men­tar pe care eu îl botez tera­pe­u­tic-food, în care con­su­ma­to­rii (bogați sau săraci) bol­navi, aleg să con­sume ali­mente func­țio­nale cu rol tera­pe­u­tic. Aceste ali­mente au la baza ames­te­cul din­tre mate­ria primă nece­sară pen­tru rea­li­za­rea unui ali­ment și plante medi­ci­nale din flora săl­ba­tică.

  La un poten­țial de export de minim circa 500 000 tone de ali­mente montane, pe un preț mediu de 10 euro/kg, Româ­niei i se scurg prin­tre degete cca. 5 mili­arde de euro anual. La o medie de 5 tone de ali­mente/fami­lie, asta înseamnă ca exem­plu că 100 000 de fami­lii de țărani din zona montană (din cele 800 000 de fami­lii) ar putea avea un venit net de 25 000 euro anual (50 000 euro brut anual), ceea ce însemnă un venit decent de 2000 euro/lună de fami­lie.

  Pen­tru acest vis de 1000 de euro pe mem­bru de fami­lie, au pără­sit Mun­ții Car­pați peste 1 milion de țărani, care au ple­cat in beje­nie fie în orașe prin țară, fie în țări stră­ine. Nu vreau să mă gân­desc ce pier­dere pen­tru țară ar însemna ca 200 000 de fami­lii de țărani, sau 300 000 de fami­lii, sau chiar mai multe, să treacă la acest model de afa­cere de ali­ca­mente. Poate că în cea­sul cel din urmă guver­nan­ții aces­tei țări vor citi acest arti­col și vor pune pe hâr­tie o ast­fel de stra­te­gie de dezvol­tare agroa­li­men­tară a mun­te­lui) în pro­iec­tul de mini­mis ce se pre­gă­tește în sfâr­șit pen­tru zona montană.

  Ce tip de brân­ze­turi-ali­ca­mente (montane, eco­lo­gice, tra­di­țio­nale) ar putea să pro­ducă țăra­nii de la munte?

  – Brânză anti­di­a­bet (afine, cătină, frunze de nuc, frunze de anghi­nare, rădă­cină de brus­ture, frun­zele de sal­vie, ceapă, morcovi, păpă­die, țelină, ustu­roi);

  – Brânză anti­hi­per­ten­siune (vâsc, talpa gâş­tei, sas­chiu, ustu­roi, tro­scot, tar­hon, sună­toare, roi­niţă, pădu­cel, trai­sta cio­ba­nu­lui, talpa gâş­tei);

  – Brânză anti can­cer (dră­gaică (Galium mol­lugo); limba-bou­lui (Anchusa offi­ci­na­lis), ros­to­pască sau Darul ceru­lui (Che­li­do­nium majus); coajă de ulm (Ulmus); sal­vie (Sal­via ofi­ci­na­lis); năpra­s­nic (Gera­nium rober­ti­a­num); mușețel; armu­rariu; scli­pet (San­gu­i­na­ria can­a­den­sis); ghimpe (Rus­cus acu­lea­tus); Ber­be­ris (Podo­phy­l­lum pel­ta­num); chiara pisi­cii (Unca­ria tor­men­tosa); Echi­na­ceea; gen­țiană; ciuli­nul lap­te­lui, măcri­șul oii, pelin; mărul lupului;

  – Brânză cu cătină (boli de ficat, avi­ta­mi­noze, pojar, urti­ca­rii);

  Brânză cu afine (dia­bet, vedere, afec­țiuni uri­nare, dia­ree, ente­rită, dizen­te­rie, putre­fac­ție intes­ti­nală, boli buco-farin­giene, coro­na­riene, can­cere);

  – Brânză cu mărul lupu­lui (ulcer gas­tro-duo­de­nal, ulcer vari­cos, pan­cre­a­tită, hemo­ro­izi, căde­rea păru­lui, peladă, slă­bi­rea orga­nis­mu­lui, viermi intes­ti­nali, giar­dia, colită, dis­pep­sie, con­sti­pa­ţie, dureri de gât, stări depre­sive, neli­ni­şte, insomnii, acnee, can­di­doze şi her­pes bucal, ane­xite vio­lente, fibro­mul ute­rin, ulce­ra­ţii ute­rine, chis­turi ova­riene, can­cer ute­rin, ciro­zele, bolile sis­te­mu­lui ner­vos, noduli hor­mo­nali şi gan­gli­o­nari, infe­cţi­ile externe grave, arsuri, muş­că­turi, răni des­chise);

  Brânză cu brus­ture ( abcese, acnee, bron­sita, afec­țiuni ale intes­ti­ne­lor, ale fica­tu­lui, ale căi­lor uri­nare, dia­bet, celulită, gută, gripă, febră, larin­gită, her­pes, can­cer al pie­lii, hemo­ro­izi, der­ma­toze, reu­ma­tism, cal­culi renali, con­sti­pa­ție, obe­zi­tate, cistită);

  – Brânză cu cim­bri­șor (tuse spas­tică, con­vul­sivă şi ast­ma­tică, reu­ma­tism, alco­o­lism, sti­mu­leaza ciclul lunar; secreţia de lapte la feme­ile care alăp­tează);

  – Brânză cu zme­ură de pădure (tonic, sto­ma­hic, depu­ra­tiv, diu­re­tic, laxa­tiv, sudo­ri­fic, febri­fug, aste­nii, ane­mii, afec­țiuni renale, hepa­tice, liti­aze bili­are, reu­ma­tism, gută, con­sti­pa­ție, dis­pep­sii de putre­fac­ție, gas­trită hipe­ra­cidă, ulcer, colită, ciroză, febră, hiper­ten­siune, ate­ros­cle­roză, ami­gda­lită, der­ma­toze, sto­ma­tite, insu­fi­ciența transpi­ra­tiei; can­cer de piele, hiper­ten­siune, dia­bet ( este admi­saă dia­be­ti­ci­lor, dato­rită fap­tu­lui că zaha­ru­rile sunt con­sti­tu­ite mai mult din levu­loză);

  – Brânză cu mure de pădure (răceli, afe­cţiuni infe­cţi­oase însoţite de febră, can­cer la sân şi de col ute­rin, can­cer al cavi­tă­ţii bucale, con­sti­pa­ţie , arsuri gas­trice, ulcer gas­tro-duo­de­nal , can­di­doză diges­tivă , aler­gie , ciclu men­stru­al nere­gu­lat, dure­ros ori cu hemo­ra­gie a­bun­dentă, dege­ne­res­cenţă macu­lară, îmbă­trâ­nire pre­ma­tură, avi­ta­mi­noză C);

  – Brânză cu meri­șoare (infla­ma­ţii uro­ge­ni­tale -cistite acute şi cro­nice, ure­trită, leu­co­ree, pie­lone­frită), reduce miro­sul uri­nei, incon­ti­nenţă uri­nară, carii den­tare, gripă, guturai;

  Din punct de vedere teh­nic această pro­duc­ție pre­su­pune colec­ta­rea, usca­rea, măci­na­rea de plante medi­ci­nale și ames­te­ca­rea aces­tora cu brânză în pri­mele etape ale pro­ce­su­lui de fabri­ca­ție. Această prac­tică este întâl­nită în toate țările euro­pene, pe fon­dul con­ști­en­ti­ză­rii con­su­ma­to­ri­lor euro­peni de fla­ge­lul boli­lor gene­rat de ali­men­ta­ție și nu numai. Din păcate țăra­nul român nu a con­ști­en­ti­zat această opor­tu­ni­tate uri­așă pe care o are, iar Minis­te­rul Agri­cul­tu­rii nici măcar atât.

  Dacă țăra­nul de la munte ar face și o brânză iden­ti­tară (cu sim­bo­luri stră­vechi ca foa­rea vie­ții din ima­gine-cul­tul solar) ca fra­ții lor oie­rii vlahi din Car­pa­ții nor­dici din Polo­nia (ple­cați de secole din Transil­va­nia, Buco­vina, etc…), atunci ar avea o șansă decentă să tră­i­ască în con­ti­nu­are în Mun­ții Car­pați.

  După cum spu­nea J.J.Rous­seau…

  „Tre­nul dezvol­tă­rii trece pe lângă o națiune o dată la 100 de ani. Dacă națiu­nea are înțe­lep­ciune se urcă în tren,

  dacă nu….

  – mai așteaptă o sută de ani….”

• Cum a ajuns un produs românesc marcă protejată în Japonia.

Crearea și susținerea: Zonelor Speciale de Dezvoltare (Special Development Zones – SDZ), Zonelor Economice Speciale (Special Economic Zones – SEZ) și Orașelor tip „Charter City”

• încu­ra­jează eco­no­mia prin cre­a­rea unui regim spe­cial, foarte abil de a atrage inves­ti­ții și a genera expor­turi supli­men­tare
• nu nece­sită cos­turi supli­men­tare din par­tea con­tri­bu­a­bi­li­lor – dar aduce sem­ni­fi­ca­tive plu­suri la bugete
• oferă inves­ti­to­ri­lor avan­taje fis­cale si admi­nis­tra­tive
• și ast­fel: sala­rii mai bune pen­tru cei ce lucrează în aceste zone
• sti­mu­lează expe­ri­men­ta­rea unor noi și ino­va­toare para­digme eco­no­mice și soci­ale

• Se con­si­deră că, eco­no­mia Chi­nei, a avut și are enor­mul avânt eco­no­mic, pre­pon­de­rent dato­rită zone­lor eco­no­mice spe­ci­ale (pre­cum Shen­zen ca exem­plu edi­fi­ca­tor)

Legi corecte și inteligente ale pământului, ale achiziției de teren de către străini (poate fi luată inspirație din legi similare din Germania, Franța, etc., ce sunt mult mai ‘patriotice’ și bine gândite)

Crearea unui proiect național pentru studierea, promovarea și subvenționarea folosirii Energiei Geotermale – fiind a treia țară cu potențial geotermal / geotermic din U.E.

(aceasta fiind o sursă de ener­gie deplin eco­lo­gică / rege­ne­ra­bilă / ine­pu­i­za­bilă, ce poate genera ener­gie ter­mală și elec­tri­ci­tate);

Programe de salvare a soiurilor tradiționale

Susținerea și promovarea noilor tehnologii ecologice și super-eficiente de producere a culturilor alimentare

• finan­țare pen­tru cei inte­re­sați de a urma cur­suri de spe­cia­li­zate în aceste dome­nii
• suport prin infor­ma­ție/docu­men­ta­ție, teh­no­lo­gie și sub­ven­țio­nări pen­tru folo­si­rea ener­giei geo­ter­male
• achi­zi­țio­na­rea și tra­du­ce­rea celor mai bune video-cur­suri spe­ci­fice deja exis­tente – și re-dis­tri­bu­ția și/sau pre­zen­ta­rea gra­tu­ită a aces­tora pe Inter­net și în cen­trele comu­nale de infor­mare

Valorificarea reală a enormului potențial al industriei de reciclare – și a munților de deșeuri deja existenți, plus noi sisteme de colectare la înalte standarde

crearea unei Autorități Centrale a Inovației ce să:

• sus­țină și con­si­li­eze inven­ta­to­rii și oame­nii de ști­ință și faci­li­tă­țile nece­sare aces­tora
• fur­ni­zeze know-how și expe­riență celor ce o nece­sită (agri­cul­tură, indus­trii, star­tup-uri, etc.)
• ofere fon­duri guver­na­men­tale
• faci­li­teze cola­bo­rari inter­națio­nale
• tra­du­cere de docu­men­tare și mate­ri­ale ști­in­ți­fice
• achi­zi­țio­neze anu­mite patente nece­sare

Susținerea autentică a Științei, Inovației, Cercetării și a Inventatorilor

Școli de înaltă specializare

• mode­lul de plată al edu­ca­ției poate fi de tipul „Împăr­țire a veni­tu­lui” / „Reve­nue Sha­ring” – exem­plu: stu­den­tul plă­tește doar atunci când are un job plătit cu minim 30.000€ pe ani, și atunci plă­tește 15% din venit timp de trei ani
  • This School Teaches Data Analytics Skills With No Tuition

Școală și sistem educațional adecvat și deplin adaptat noilor vremuri

• unel­tele și cunoaș­te­rea nece­sară pen­tru a putea cu ade­vă­rat con­tri­bui la îmbu­nă­tă­ți­rea și trans­for­ma­rea para­dig­mei / rea­li­tă­ții colec­tive și pro­prii, și nu doar de a se con­forma unor tipare pres­ta­bi­lite (și ade­sea inu­tile în ziua de azi)
• (mult mai multe deta­lii în capi­to­lul urmă­tor: C. Educa­țio­nal / Spi­ri­tual)

Școli și informație publică (gratuită, pe un anumit portal online) de educare a managerilor de companii și a antreprenorilor, conținând:

• sis­teme și meto­do­lo­gii de orga­ni­zare a unei com­pa­nii sau Star­tup (vezi: Socio­cra­ție 3.0, Teal, Holo­cra­ție, Mana­ge­ment Par­ti­ci­pa­tiv/Demo­cra­tic)
• meto­do­lo­gii și prin­ci­pii ale mana­ge­men­tu­lui de pro­iect (Kan­ban, Agile, Water­fall, etc.)
• folo­si­rea celor mai noi unelte software de ‘Pro­ject Mana­ge­ment’, ‘Com­pany Mana­ge­ment’ și Cola­bo­rare
• teh­nici de eva­lu­are și anga­jare a can­di­da­ți­lor
• unelte, meto­do­lo­gii și prin­ci­pii de out­so­ur­cing și cola­bo­rare la dis­tanță
• gân­dire sis­te­mică și stra­te­gică
• moduri de a crea o cul­tură a apre­ci­e­rii reci­proce, proac­ti­vi­tă­ții și a gân­di­rii cre­a­tive și out-of-the-box

Un departament al dezvoltării și promovării de proiecte de tip Open-Source Engineering (în cadrul Autorității Centrale a Inovației sau a Ministerului Dezvoltării)

• res­pec­tiv acele pro­iecte și com­po­nente (pen­tru trac­toare, sere, sis­teme acva­po­nice, etc.) stan­dar­di­zate și ne-paten­ta­bile, ce să poată fi cre­ate și între­ți­nute cu cos­turi extrem de reduse (de zeci de ori mai reduse decât cele cre­ate de cor­po­ra­ții), în cadrul ori­că­rei comu­ni­tăți sau coo­pe­ra­tive, sau chiar indi­vi­dual
  • Open Source Ecology

Implementarea unor practici economice și sisteme ce să susțină și să promoveze dezvoltarea sustenabilă, ecologică și durabilă

Dinspre stricta proprietate și activitate individuală, înspre: accesibilitate / obște / resurse comune / cooperative / „Sharing Economy”

• cre­a­rea și pro­mo­va­rea unor sis­teme și apli­ca­ții software ce să con­tri­buie la fuzio­na­rea între forța de lucru și a nece­sa­ru­lui inte­lec­tual (sis­teme, meto­do­lo­gii, pro­ce­duri, etc.) în micile sau marile coo­pe­ra­tive, și la împăr­ți­rea și dis­tri­bu­ția echi­ta­bilă a roa­de­lor aces­tora

Unelte software, suport informațional (legislativ, navigarea birocrației, etc.) și strategii ce să susțină inițiative distributiste și cooperativiste de auto-organizare și folosire a bunurilor colective, a proprietății productive și a economiei de proximitate;

• sus­ți­ne­rea și încu­ra­ja­rea unor noi forme de bunuri comu­nale pro­duc­tive (de exem­plu băn­cile popu­lare, coo­pe­ra­tive, bibli­o­teci de unelte, etc.)
  • menite să reziste mași­na­țiu­ni­lor și pre­siu­ni­lor venite din par­tea spe­cu­la­to­ri­lor

Subvenționarea tuturor cooperativelor, afacerilor, acțiunilor și tuturor aspectelor și externalităților pozitive, precum:

• ini­ția­tive și afa­ceri cu rezul­tate și exter­na­li­tăți pozi­tive de orice fel (reci­clare, eco­sis­tem, edu­ca­ție, turism, creș­te­rea valo­rii unor arii sau regiuni, bran­duri națio­nale, etc.)
• afa­ceri și coo­pe­ra­tive ce pot genera locuri de muncă și aduce fon­duri con­sis­tente la buget
• sti­mu­la­rea și sus­ți­ne­rea eco­no­miei civice, coo­pe­ra­ti­ve­lor și a micu­lui antre­pre­nor
• pro­duc­ția și expor­tul de pro­dus finit (și nu pro­dus brut)
• sis­teme moderne și eco­no­mice de iri­ga­ție
• sis­teme de încă­l­zire geo­ter­male a sere­lor
• sis­teme acva­po­nice
• etc.

Susținerea pe toate planurile necesare a Economiei de Tip Distributist și a Cooperativelor ( ! a Nu se confunda cu distribuția resurselor de tip socialist sau comunist)

• decizii democratice/participative, dar ideal de tipul: Sociocrație 3.0, în interiorul cooperativei
• vezi poveș­tile de enorm suc­ces ale coo­pe­ra­ti­ve­lor: Mondra­gon și/sau Cata­lan Inte­gral Coo­pe­ra­tive (CIC) amân­două din Spa­nia

Educație în privința utilizării monezilor locale

• s-a dove­dit în nume­roase rân­duri că, folo­si­rea mone­de­lor locale (azi ușor de rea­li­zat pe plat­forme blo­c­k­chain), încu­ra­jează schim­bu­rile locale și poate ajuta enorm la creș­te­rea eco­no­mică a unei regiuni sau comu­ni­tăți
• Un web­site edu­ca­tiv des­pre folo­si­rea și imple­men­ta­rea mone­de­lor locale și a celor de tip cryp­to­gra­fice, în spe­cial la nivel de comu­ni­tate, sat, comună, oraș [urmează a fi intro­duse aici și mate­ri­ale expli­ci­tare și exem­pli­fi­ca­tive]

Banking public, mini-bănci cooperative / (micro-)împrumuturi

în lucru

Cooperativizarea (/mutualizarea (fonduri mutuale)) a marilor entități (utilități publice, căi ferate, industrii strategice, etc.)

în lucru

• anga­ja­ții și cli­en­ții putând deveni ast­fel acțio­nari direcți (pro­ce­dură ce, ori­unde în lume s-a imple­men­tat, a atras după sine ample efecte pozi­tive pe toate pla­nu­rile)

Accelerarea a tot ceea ce înseamnă o „Societate Digitală Smart” (și accederea către includerea României în grupul țărilor „D5”)

• ce include: Guver­nare Digi­tală Trans­pa­rentă, ser­vi­cii publice și asis­tență digi­tală (e-solu­ții), inter­co­nec­ti­vi­tate și inte­ro­pe­ra­bi­li­tate exem­plară

• de stu­diat, ana­li­zat și pre­luat tot ce se poate mai bun din mode­lul guver­na­men­tal și admi­nis­tra­tiv al Esto­niei, o țară foarte avan­sată teh­no­lo­gic, ce este văzută de comu­ni­ta­tea Inter­națio­nală ca fiind: „o Țară con­dusă de noua gene­ra­ție de antre­pre­nori”
• pri­o­ri­ti­zată intens: „…con­flu­ența din­tre: ‘big-data’, conec­ti­vi­tate și inte­li­gență arti­fi­ci­ală – ce revo­lu­țio­nea­zăă vechile indus­trii și cre­ează indus­trii com­plet noi”- un citat al unui cele­bru prim-minis­tru

Susținerea și Dezvoltarea unor școli și instituții foarte performante în domeniul Cyber-Securității

• ser­vi­ci­ile unei ast­fel de agen­ții pot aduce țării foarte mari pro­fi­turi
• How Israel Rules The World Of Cyber Security, VICE on HBO, Full Episode – YouTube [este necesar de a folosi un VPN din altă țară pentru a putea vedea acest material (ce este restricționat regional)]

Reformă fundamentală și noi legi în ceea ce privește exploatarea lemnului, pădurilor virgine, ariilor protejate și rezervațiilor naturale, plus programe reale și eficiente de reîmpădurire

• Cla­ri­fi­ca­rea și înăs­pri­rea sanc­țiu­ni­lor: Pena­li­tă­țile pen­tru tăieri ile­gale ar tre­bui să fie sem­ni­fi­ca­tive nu doar finan­ciar, ci și penal, ast­fel încât să des­cu­ra­jeze cate­goric acest tip de acti­vi­tate. În plus, con­fis­ca­rea echi­pa­men­te­lor și vehi­cu­le­lor uti­li­zate ar tre­bui să fie impli­cită.
• O limi­tare strictă a expor­tu­lui de che­res­tea brută: Expor­tul de lemn nepre­lu­crat ar putea fi res­tric­țio­nat pen­tru a des­cu­raja exploa­ta­rea abu­zivă și a încu­raja pre­lu­cra­rea internă.
• Inter­dic­ție tem­po­rară pen­tru tăie­rea pădu­ri­lor vir­gine: Cre­a­rea unei „peri­oade de repaus” în care tăie­rea pădu­ri­lor natu­rale și vir­gine să fie com­plet inter­zisă pen­tru a le per­mite să se rege­ne­reze.
• Impli­ca­rea comu­ni­tă­ți­lor locale: Ofe­ri­rea de sti­mu­lente finan­ci­are sau de resurse pen­tru comu­ni­tă­țile care pro­te­jează activ pădu­rile din zona lor. Ar putea exista chiar și „gărzi fores­ti­ere” for­mate din volun­tari locali.
• Edu­ca­ție eco­lo­gică obli­ga­to­rie: Inte­gra­rea unei cur­ri­cule șco­lare axate pe eco­lo­gie, bio­di­ver­si­tate și impor­tanța pădu­ri­lor, pen­tru a schimba men­ta­li­tă­țile încă de la vâr­ste fra­gede.
• Creș­te­rea sala­ri­ză­rii și dota­rea cores­pun­ză­toare a pădu­ra­ri­lor: O moti­va­ție finan­ci­ară mai mare, împre­ună cu un sis­tem de pro­tec­ție juri­dică, ar putea să reducă corup­ția în rân­dul per­so­na­lu­lui sil­vic.
• Pro­tec­ție pen­tru denun­ță­tori: Anga­ja­ții care expun corup­ția sau ile­ga­li­tă­țile în sis­tem ar tre­bui pro­te­jați prin lege.
• Ana­liza sis­te­mică a sus­te­na­bi­li­tă­ții ori­că­rei apro­bări de exploa­tare
• Eco­no­mia cir­cu­lară a pădu­ri­lor: Încu­ra­ja­rea plan­tă­rii de păduri comer­ci­ale cu creș­tere rapidă pen­tru exploa­tare, ast­fel încât pre­siu­nea pe pădu­rile natu­rale să fie redusă. În para­lel, s-ar putea intro­duce o schemă de „com­pen­sa­ție eco­lo­gică” unde com­pa­ni­ile care taie lemn sunt obli­gate să replan­teze păduri.
• Fon­duri des­cen­tra­li­zate: Alo­ca­rea unui buget ges­tio­nat la nivel local pen­tru pro­te­ja­rea pădu­ri­lor, finan­țat din taxe și amenzi impuse celor care încalcă legea.

De la vânzarea/exportul preponderent de materii brute, la cel de materii procesate

• pri­o­ri­ti­za­rea și sus­ți­ne­rea prin toate modu­rile posi­bile a coo­pe­ra­ti­ve­lor și antre­pre­no­ri­lor ce au inten­ția de a crea și de a exporta pro­duse finite și mate­rii pro­ce­sate

Profitarea pe cât posibil de re-adoptarea Cânepei în prim-planul ‘ecologistic’ și economic Internațional – România fiind una dintre țările cu o vastă tradiție și abilitate în această direcție

în lucru

• ca fiind de departe cea mai eco­lo­gică și sus­te­na­bilă moda­li­tate de a pro­duce nume­roase mate­ri­ale (de con­struc­ție, haine, plas­tice, hrană, super-ali­mente, deter­genți, com­bus­ti­bili, etc.) – cânepa la noi având o tra­di­ție mile­nară și bine recu­nos­cută în filele isto­riei
• Topic în lucru – mult mai multe mate­ri­ale în curând

Introducerea în constituție a Drepturilor Inalienabile ale Mamei Natură – precum au făcut-o deja Noua Zeelandă și Bolivia

Eliminarea analfabetismului

(mult mai multe deta­lii în capi­to­lul urmă­tor: II. C. Edu­ca­țio­nal / Spi­ri­tual)

• prin cre­a­rea de metode inte­rac­tive de pre­dare și ‘gami­fi­care’ (edu­ca­ție prin jocuri spe­ci­fice și spe­ci­ale)
• prin schim­ba­rea meto­de­lor de pre­dare
• prin reco­man­da­rea și ofe­ri­rea gra­tu­ită către părinți a unui curs de paren­ting „pen­tru copii geni­ali”

Medical / Sănătate:

• edu­ca­ție cu pri­vința ali­men­ta­ției și sti­lu­lui de viață în școli
• ali­mente gra­tu­ite cu ade­vă­rat nutri­tive și bene­fice pen­tru elevi
• ana­liza obli­ga­to­rie și repe­tată a con­ți­nu­tu­lui de gli­fo­sat și can­ti­tă­ții de glu­ten (afi­șată pe fie­care pro­dus din cere­ale)

• Reac­ti­va­rea, rea­bi­li­ta­rea și la nevoie sus­ți­ne­rea finan­ci­ară a fabri­ci­lor de medi­ca­mente de inte­res stra­te­gic
  • ca exem­plu, Insti­tu­tu­lui Can­ta­cu­zino era sin­gu­rul din lume ce pro­du­cea anu­mite medi­ca­mente și vac­ci­nuri pre­cum: anti-onco­lo­gice (Can­tas­tim), anti-bac­te­ri­ale, anti-TBC, anti-Can­dida (ibc-10), ana­to­xina, sta­fi­lo­co­cica, ana­to­xina strep­to­co­cica, aler­gim A, vac­cin strep­to­co­cic, vac­cin anti­her­pin, vac­cin sta­fi­lo­co­cic, SRE cory­ne­bac­te­rium par­vum

Crearea unei baze de date cu toate alimentele de pe piața Românească și codul de bare al acestora, ce să poată fi citit de o aplicație mobilă, ce să expună ingredientele ce afectează, sau ce nu susțin starea de sănătate optimă a individului

Dezvoltarea de centre de artă și meșteșug în fiecare oraș sau comună, ce să ofere o extra-susținere financiară alternativă (/plasă de ajutor social)

• cu expo­zi­ție cu vân­zare, dar și vân­zări online cen­tra­li­zate, pe un web­site cu tra­du­ceri inter­națio­nale

Magazine speciale (sau chiar anumite zone speciale în supermarketuri), având produse pe card/tichet special pentru asistații social

Sisteme / modalități moderne și inteligente de reducere a risipei de alimente

• Proiectul care combate risipa de alimente la Aiud, finalist într-o competiţie europeană unde poate fi votat online – adevarul.ro

Centrele de detenție/pușcăriile devenind treptat: centre de Umanizare, Educație și Spiritualitate (având totodată un evident și implicit rol de reducere a recidivei)

• „Gra­dul de civi­li­za­ție al unei soci­e­tăți poate fi deter­mi­nat vizi­tându-i puș­că­ri­ile” – Dos­to­ye­v­sky

• cre­a­rea în cen­trele de deten­ție a unui mediu cât mai plă­cut, armo­nios, natu­ral
  • New Zealand’s new maximum-security jail has a sensory garden

Încetând ipocrizia și falsul pudicism, creând cadrul legislativ pentru existența caselor de toleranță legale, și oficializarea lucrătoarelor pe cont propriu / decriminalizare – generând numeroase autentice beneficii în societate și economie

• și dimi­nu­ând ast­fel tot­o­dată ampla migra­ție a tine­re­lor Românce către alte țări unde de multe ori sunt exploa­tate în con­di­ții inu­mane
• în vre­muri isto­rice înde­păr­tate, acest gen de lucră­toare, aveau și rol de vin­de­că­toare spi­ri­tu­ale, psi­hice și fizice (de exem­plu: a celor veniți din răz­boi, sau a celor tre­cuți prin diverse traume majore, etc.) – ceea ce nu ar fi de loc de pri­sos nici în soci­e­ta­tea actu­ală (cu o oarece pre­a­la­bilă edu­ca­ție spe­ci­fică în această direc­ție)
• Modelul din Noua Zeelandă fiind de departe modelul cel mai bine pus la punct din toate punctele de vedere ce poate fi imediat copiat și implementat

• veri­fi­cări ale pro­ce­du­ri­lor de anga­jare / sala­ri­zare, etc. a case­lor de tole­ranță

• de ce să nu intre în buzu­na­rele Româ­niei acei poten­ți­ali nume­roși bani din taxare și turism, bani ce ar fi atrași de sutele de mii de Românce ce s-au spe­cia­li­zat deja ast­fel și și-au făcut un enorm renume pozi­tiv în întreaga Europă?? fiind aici ‘regine’ în loc să fie sclave pe dru­mu­rile Euro­pene..

Măsuri legislative și sistemice ce să prevină concentrarea puterii economice în mâinile câtorva ‘privilegiați’ – precum anumite carte (/cartă („charter”)) date în țările scandinave

(într-o țară ‘pro­vo­cată eco­no­mic, finan­ciar și orga­ni­za­toric’ este foarte ușor ca anu­miți indi­vizi sau gru­puri de inte­rese foarte influ­ente și avute să corupă/infil­treze struc­tu­rile eco­no­mice și poli­tice și să o trans­forme într-o ‘plan­ta­ție de sclavi’)

Oprind „jocul învinuirii” în politică și guvernare și o ideală ‘amnistie generală’

• din toții banii ce au fost furați, cu cele mai mari efor­turi posi­bile, nu se vor putea recu­pera decât pro­ba­bil maxim 10% – ceea ce, rapor­tat la cât poate pro­duce această țară în ace­lași timp (în con­di­ții pro­pice ‘de pace’ și cu ace­iași ener­gie con­su­mată), este de nenu­mă­rate ori mai puțin și ast­fel nici­de­cum bene­fic sau ideal con­struc­tiv
• într-o fami­lie, când unu fură, îl tri­miți la puș­că­rie sau găsești metode încât aceasta să nu mai fure?

• în loc să dăm vina pe tre­cut, putem privi din per­spec­tiva că, am trăit până acum o minu­nată edu­ca­ție ce ne arată nu este de dorit, pen­tru a știi mai bine ceea ce dorim să creăm mai departe

• pre­șe­din­tele sau par­la­men­tul poate să emită o deci­zie prin care toți cei șan­ta­jați să poată bene­fi­cia de amnis­tie sau de con­di­ție de jude­care spe­cială, dacă denunță pe cei ce i-au șan­ta­jat sau îi șan­ta­jează
• ideal tot­o­dată vor fi înscriși într-o bază de date publică (ce va fi curând cre­ată), unde chiar vor avea posi­bi­li­ta­tea să moti­veze toate acțiu­nile nega­tive, dar să și spe­ci­fice ulte­ri­oare sau pre­ce­dente acțiuni pozi­tive com­pen­sa­to­rii
• Legă­turi (/lin­kuri) externe (infor­ma­ții supli­men­tare, docu­men­ta­ție, exem­pli­fi­cări):
  • Un articol foarte detaliat bazat pe multe surse – Guantanamizarea României – Pușcăria ca proiect de țară – un proiect al globaliștilor instaurat în România! România – experimentul fricii, urii şi delaţiunii generalizate!

Legalizarea deplină a Canabisului (medical și recreațional)

sau cel puțin re-cla­si­fi­ca­rea sa pre­cum o reco­mandă Orga­ni­za­ția Mondi­ală a Sănă­tă­ții – vezi link ––––– ⇗

• ceea ce ine­vi­ta­bil ori­cum se va întâm­pla curând la nivel mondial, și foarte ideal ar fi de a nu se pierde și acest poten­țial foarte puter­nic ‘tren eco­no­mic’ (mii de pro­duse dife­rite ce s-au creat în ultimi 3 ani în Sta­tele Unite – fiind tot­o­dată cea mai înflo­ri­toare, expansivă și pro­fi­ta­bilă indus­trie din SUA și Can­ada în 2018)
• atrage după sine nume­roase bene­fi­cii eco­no­mice majore
• aduce după sine dimi­nu­a­rea dras­tică a con­su­mu­lui de dro­guri de înalt risc (pen­tru pro­prie sănă­tate și soci­e­tate), exem­plu: alcool, hero­ină, săruri de baie, etc. – se pot vedea aici exem­plele țări­lor ce au dez­in­cri­mi­nat con­su­mul, și amplele bene­fi­cii ce a atras aceasta după sine
• ști­in­ți­fic dove­dit azi că: nu este acel ‘gateway drug’ (poartă către alte dro­guri mai tari) căruia în mod foarte foarte fals i s-a clă­dit repu­ta­ție
• dimi­nu­a­rea atrac­ției „fruc­tu­lui oprit” pen­tru cei de vâr­ste fra­gede
• nume­roase bene­fi­cii medi­cale

• sti­mu­lare inte­lec­tu­ală și artis­tică
• exemple de faimoși utilizatori frecvenți: 35 de nume

  Mir­cea Eli­ade

  Jules Verne

  Pita­gora

  Vin­cent Van Gogh

  Pablo Pica­sso

  Paul McCar­t­ney

  Sal­va­dor Dali

  Vic­tor Hugo

  Aldous Hux­ley

  Walt Dis­ney

  Carl Sagan

  Car­los San­tana

  Francis Ford Coppo­lla

  Louis Arm­strong

  Mick Jagger

  Modi­gli­ani

  Sha­kes­peare

  Tho­mas Jeffer­son

  Mor­gan Fre­e­man

  Oli­ver Stone

  Peter Sel­lers

  Mar­lon Brando

  Richard Branson

  Bea­tles

  Bob Dylan

  Who­opi Gol­d­berg

  Wil­lie Nel­son

  Win­ston Chur­chill

  Woody Har­rel­son

  Brian Eno

  Bob Mar­ley

  Jimi Hen­drix

  Zoroas­ter

  Farao­nii Egip­tu­lui

  Ram Dass

Pentru a ‘anula în fașă’ orice tendințe destabilizatoare (ex.: tentative de falsificare a istoriei, secesionism, drepturi speciale și pretenții economice, financiare și teritoriale)

Venitul minim necondiționat

• deplin ine­vi­ta­bil ori­cum într-o lume a inte­li­gen­ței arti­fi­ci­ale și a auto­ma­ti­ză­rii
• unul din moda­li­tă­țile nece­sare pen­tru a dimi­nua con­cen­tra­ția pute­rii și a fon­du­ri­lor (și ast­fel a ine­ga­li­tă­ții) ce se mani­festă în sis­te­mele capi­ta­liste ne-regu­late – și ast­fel a re-aduce bani în cir­cu­la­ția eco­no­mică
• moti­va­ția de câștig nu tre­buie să fie frica zilei de mâine sau lip­su­rile, ci pasiu­nile și încli­na­ți­ile pro­prii (și explo­ra­rea facilă și sus­ți­nută a aces­tora)

Legiferarea obligativității implementării alături de antenele 5G a unor generatoare de frecvențe Schumann (7.83 Hz) și eventual și generatoare de tip C.M.O., ce au puterea de a armoniza și compatibiliza deplin undele 5G față de corpul uman

• tur­nu­rile 5G au o putere de radi­a­ție de aprox. 100 de ori mai mare decât ‘pute­rea de radi­a­ție minimă’ ce are efect dove­dit nega­tiv asu­pra cor­pu­lui uman